Din nou
link către albumul cu poze, pe care-l tot umflu de la o zi la alta.
Azi-noapte mi-am bătut recordul la somn! Sau măcar recordul de când sunt mai adult, aşa. Cică am dormit paişpe ore, picând lat la 20:00 şi trezindu-mă azi-dimineaţă pe la 10:00. Am fost obosit crunt, pesemne au efect (pozitiv, zic eu) asupră-mi activităţile astea.
Tot din aceeaşi cauză a zilelor pline de activitate n-am mai avut vlagă să mai şi notez zilnic, în scris, progresul la motocicletă. De altfel, am apucat să facem cam puţine joi, când am ajuns la garaj târziu, în jurul prânzului. Başca faptul că am plecat repede, după numai două ore. Totuşi, lăsat de capul meu stăpân pe întregul garaj, am apucat să dau găuri de montare pentru toate componentele ce trebuie montate pe contra-aripă, respectiv blocul de siguranţe, releul regulator şi puntea de diode:
Puntea de diode se montează pe "panou" cu două şuruburi, un M6 şi un M5 (parcă). Şurubul mai mic în diametru se prinde direct la masă, pe câtă vreme celălalt trebuie prins în aşa fel încât să nu atingă masa. Acesta din urmă, M6-le adică, este borna + (plus) şi ne legăm pe el cu firul care duce la baterie, cu firul ce alimentează contactul principal şi tot aşa. De aceea, fabricantul punţii echipează acest şurub cu o bucşuliţă din plastic care previne, la montarea punţii pe şasiu, atingerea şurubului + de masă.
În ideea asta (eu, mare şi tenace prevăzător) cumpărasem în aceeaşi dimineaţă de joi câteva bucşe de cauciuc de la magazinul de electronice. Ştiţi voi, genul ăla de coliere din cauciuc făcute special pentru a fi montate de jur împrejurul buzei unei găuri, tocmai ca să poţi trece fire prin ea fără să rişti tăierea izolatorilor. Planul era să măresc una din găuri, să-i montez de jur împrejur o asemenea garnitură, iar pe această garnitură să strâng şurubul + al punţii cu ajutorul bucşuliţei de plastic din dotare. Ei bine, mare mândrie a fost pe capul meu când m-am văzut executând cu măiestrie această gaură mai mare: cu piatra pe bormaşină am ajuns la diametrul dorit şi, montând gingaş garnitura - care s-a potrivit ca o mănuşă! -, am făcut o grimasă demnă de "Infernul" lui Dante: încurcasem găurile între ele şi o mărisem pe cea care nu trebuia.
Am montat deci puntea de diode aşa, de-a-ndoaselea, cu toate că preferam să fie cu susul în partea de... sus! Prin "susul" punţii de diode înţeleg faptul că alea trei şurubele mai mici pe care vin legate cele trei fire de la alternator sunt cu hexagonul în "jos" şi cu filetul în "sus", adică eu vin de "sus" cu papucul firului, apoi tot de sus în jos vin cu şaiba şi cu piuliţa ca să strâng papucul pe şurubel. Faptul că am încurcat găurile între ele (deh, eu centram şi tot eu dădeam cu capul... burghiului) m-a obligat să prind puntea invers şi a făcut să am acum aceste trei şurubele cu piuliţele în jos, înspre asfalt, anti-gravitaţionaliceşte
, ceea ce îmi va da probabil una-două dureri de cap la montarea instalaţiei. Dar nu-i problemă, totul arată profi
.
Totodată am apucat să execut una bucată găuroi în pantalonul stâng al furcii faţă, pentru montarea contactului principal:
Şi aici am sughiţat un pic fiindcă pantalonul de Planeta 5 nu are o suprafaţă plană la urechea farului, ci există un ambutisaj suplimentar pe care se prind probabil semnalele faţă. Eu am dat (cu destule chinuri) gaura pentru contact fix în inima acestui ambutisaj, fapt pentru care nu am putut - într-o primă fază - strânge piuliţa pe contact mai mult de 1-2 ganguri. Frustrat de treaba asta, am luat întreg pantalonul acasă şi i-am tinichigerizat urechea până am convins contactul să stea cum trebuie:
Vinerea m-a prins la garaj mult mai devreme, aşa că am profitat de soarele dimineţii ca să execut un găuroi şi în pantalonul vecin, de data asta pentru o simpatică priză de brichetă:
De altfel, în garajul din incinta CET Sudului răzbate sonor o ambienţă interesantă: de-afară răsună în surdină zgomot de cascadă, cu toate că înăuntru duduie căldura din nişte ţevoaie mari ce îndeplinesc vrând-nevrând rolul de calorifere. Dacă ieşi pe uşa din tablă a garajului, îţi vin în faţă chiar şi nişte stropi fini de apă, parcă mai abitir convingându-te că eşti pe la Cascada Urlătoarea. De fapt, te afli la nu mai mult de câţiva metri distanţă de baza unui uriaş coş de răcire, la rândul său frate cu alţi câţiva mamuţi de soiul ăsta:
Sub acest gigant circulă apa în şuvoaie şi torente, el având rolul de a răci isprava pe care o face restul uzinei. În continuare ne-a sărit în ajutor şi Georgică, lăcătuş priceput, la treburi diverse: Marius măsura inginereşte viitoarele bride de prindere pentru diversele piese (de genul ţevii care va ţine proiectoarele pe jugul inferior), iar Georgică se conforma entuziasmat cu flexul buclucaş împrumutat de la Ovidiu. Zic buclucaş fiindcă periile-i colectoare fac fiţe şi nu prea stau cum trebuie pe colectorul motorului electric, aşa că flexul merge într-o poziţie, dar se răzgândeşte repede când îl răsuceşti niţel. Oricum, Georgică s-a descurcat:
Un pic de reclamă la trusa de scule pe care am primit-o cadou de la mihă.Escu anul trecut, de ziua mea
:
Şi, evident, totul presărat cu umor de toate felurile:
De dragul varietăţii, eu montam la răstimpuri câte un alt far din cele trei disponibile, ca să aleagă Marius unul şi să ne-apucăm să-i dăm găuri pentru martorii de bord. Reclamă la priza de brichetă şi farul de (zic ei) MZ ETZ:
Georgică, la înălţime, a ţinut aripa ca să vă arăt cam care-i va fi poziţia finală. Aripa este făcută din trei aripi de MZ şi, spre surprinderea mea, a ieşit nesperat de bine:
Eu am trecut la chestii mai serioase şi le-am arătat amatorilor cum se dă cu ciocanu-n körner:
Rezultatul? Patru găuri de ø7mm, dispuse aproape simetric faţă de jumătatea imaginară a farului, pentru patru martori mititei de bord:
Am verificat martorii când i-am cumpărat şi, deşi aş fi preferat să fie un pic mai luminoşi de-atât, au fost cea mai bună variantă din tot ce am găsit pe la magazinele de electronice. Poate, cu timpul, vom găsi ceva mai potrivit, dar deocamdată Marius este mulţumit. Deoarece martorul de încărcare are un consum de numai 0,36W - şi în ciuda a ce spui tu, Paul -, am cumpărat o rezistenţă echivalentă a 3W pe care să i-o leg ca să funcţioneze corespunzător.
Nu am apucat să fac prea multe la instalația electrică fiindcă au fost foarte multe bibileli de rezolvat, bibileli fără de care nu aş fi putut trasa corect firele. În plus, îmi lipsesc câteva tipuri de papuci (mai ales din cei rotunzi), dar ajung duminica asta pe la ţară şi voi lua cu mine câţiva din rezervele de stat
. Mai jos, unul se preface, iar celălalt pozează:
Şi o temporară însăilare a diverselor bucăţi, ca să vedem cam cum va arăta motocicleta la final. Lipsesc din peisaj şaua spate şi alte câteva repere:
Abia aştept să revin luni la garaj. Instalaţia electrică îmi va lua vreo două zile. Eu zic că motocicleta va fi gata până la finele săptămânii ce urmează. Şi ghici cine dă prima tură!